Despre Depresia Functionala a inceput sa se vorbeasca in anul 2000, iar din 2016 a intrat in atentia publica internationala. Desi tulburarea nu este inclusa in Manualul de Diagnostic si Tratament al Tulburarilor Psihice, Dr. Judith Joseph incepe cercetarea clinica si confirma ca Depresia Functionala face deja milioane de victime in randul oamenilor ocupati si eficienti. In Depresia Ascunsa, autoarea isi propune sa o demaste dar si sa ofere solutii de vindecare.

Motivatia cercetarii asupra depresiei functionale a venit, in buna masura, si din constientizarea autoarei ca traieste o astfel de situatie. Simteam o neliniste interioara constanta. Nevoia de a fi mereu ocupata. Eram convinsa ca, daca incetineam ritmul, urma sa se intample ceva rau. Spre deosebire de majoritatea oamenilor depresivi, eu functionam. Mai mult decat atat: functionam la un nivel ridicat.

Depresia functionala se manifesta la oameni foarte eficienti, capabili sa isi gestioneze gospodaria si sa mentina aparentele, fara sa fie doborati de tristete, pe parcursul zilei. Asa se face ca, deseori, oamenii cu depresie functionala nici nu sunt constienti ca sufera de ceva, de vreme ce sunt eficienti si capabili sa gestioneze sarcini din ce in ce mai grele. Totusi, ceva esential lipseste si anume bucuria de a trai, remarca autoarea.

Victimele depresiei functionale sunt oameni care au invatat ca nu poti fi fericit acum, ci trebuie sa muncesti din greu astazi si abia mai tarziu, dupa ce ai facut avere si ai avut contributie in societate, vei putea, in sfarsit, sa fi fericit. Suna cunoscut!?

Radacinile Depresiei Functionale

Cercetarea autoarei a aratat ca depresia functionala este, aproape intotdeauna, rezultatul unei traume, nu neaparat a unui eveniment devastator ci poate fi o trauma cu t mic: un parinte excesiv de critic, neglijarea emotionala din copilarie sau tradarea unui prieten apropiat. Autoarea marturiseste ca la baza propriei depresii au stat doua traume: Pandemia si Divortul. Fara acestea, cercetarea si cartea de fata n-ar fi existat, marturiseste Judith.

Patru tipuri de trauma pot declansa depresia functionala: trauma din copilarie, cunoscuta in literatura de specialitate ca trauma de dezvoltare (de ex, divortul parintilor, indisponibilitatea emotionala, abuzul de orice fel); trauma la maturitate (profesii cu risc traumatic, accidente, boli cronice etc); trauma transgenerationala (penuria, de ex); trauma colectiva (calamitati naturale, de ex.).

In strafundurile ei, persoana care sufera de depresie functionala crede ca nu merita sa fie iubita, daca nu are succes. Este o idee mostenita dintr-o copilarie dureroasa, in care copilul facea eforturi sa fie cuminte ca sa nu straneasca furia unor parinti abuzivi. La maturitate, acesti oameni par multumiti, puternici, bine organizati si de succes dar, in realitate, incearca sa invinga trauma prin munca neobosita si realizari remarcabile. Pentru ei, munca devine un drog.

Efectele traumei. Simptomele Depresiei Functionale

Potrivit cercetarii, exista doua simptome majore in cazul depresiei functionale: anhedonia si masochismul.

Conform DSM, Anhedonia este scaderea semnificativa a interesului sau a plăcerii fata de toate activitatile. Se manifesta in doua moduri: persoana nu mai cauta lucrurile care altadata ii ofereau bucurie sau, daca le cauta, acestea nu-i mai produc nicio placere.

Masochismul. Este o tulburare de personalitate caracterizata printr-un tipar constant de comportement autodistructiv si o nevoie compulsiva de a-i multumi pe ceilalti. Persoanele masochiste isi submineaza frecvent experientele placute, sunt atrase de situatii ori relatii care le provoaca suferinta si ii impiedica pe ceilalti sa le ofere ajutor. Masochismul relational este observat cel mai des la femei, sustine autoarea.

Depresia Functionala poate fi observata la figura feminina centrala a familiei, care a tras in viata numai carti proaste (abuz, saracie) dar care a ramas stalpul tuturor generatiilor din neamul ei. Cei care sufera dedepresie functionala isi transforma luptele emotionale in productivitate. Devin productivi pana la patologie.

Multi oameni cu depresie functionala isi construiesc identitatea in jurul rolului de stalp al familiei. Anherdonia inregistreaza un nivel mai  ridicat in randul parintilor si a persoanelor care au grija de altii. Ei incearca sa ignore trauma jucand rolul Salvatorului.

Terapia Depresiei Functionale

Este brevetata de autoare in formula celor 5 V: Validare, Ventilare, Valori, Vitalitate, Viziune.

Validarea se refera la constientizarea, etichetarea si acceptarea durerii. In cazul depresiei functionale, adesea, stoicismul ii impiedica pe oameni sa recunoasca emotiile si sentimentele pe care le traiesc. In unele culturi, acest lucru inseamna lasitate si slabiciune. Insa, ca sa invingi depresia ai nevoie sa intelegi, sa ne exprimi si sa gestionezi emotiile. Trebuie sa simti mai intai ca sa te poti vindeca. Pornind de la emotiile pe care le simti (nu de la ganduri sau comportamente) poti infrange ciclul autoinvinuirii cu care multi supravietuitori ai traumelor se confrunta.  

Conform autoarei, exista 3 tipuri de validare: autovalidarea experientelor – recunoaste ca ai patit ceva; autovalidarea emotiilor – admite ca nu te simti bine; validarea verbala – vorbeste cu cineva de incredere despre ce simti si cere feedback; validarea faptica – treci la actiune, solicitand opinia expertilor: medici, psihologi etc.

Practic: Intreaba-te in fiecare dimineata ce/cum te simti. Eticheteaza emotiile pe  care le traiesti. Impartaseste cu cineva de incredere ce simti. Cere ajutor profesional.

Ventilarea sau descarcarea emotionala este un act util, o supapa care te despovareaza de emotiile acumulate in corp, ne (re)aminteste autoarea. Terapia – individuala, de grup, prin arta etc este cea mai buna forma de descarcare emotionala. Cand te eliberezi de stres in fata unui profesionist, obtii perspective noi (de ex, cauza stresului cronic si cum poate fi gestionat, tipare si dinamici relationale), o sanatate mai buna, poti opri ciclul durerii transgenerationale, daca este cazul. Dar sunt si moduri solitare prin care obtii descarcare emotionala, cum ar fi: Plansul, jurnalul, rugaciunea, practicarea unei forme de arta (instrumente, cantecul, pictura, dansul) ne poate elibera de anhedonie, prin pasiunea pe care ne-o pot insufla, etc.

Practic: alege oamenii potriviti care sa-ti asculte povestea (profesionisti, loiali). Nu deversa emotional tot ce ai acumulat in timp. Cere acordul pentru ce urmeaza sa spui. Lasa loc pentru reactia celui care te asculta.

Valorile sunt lucrurile din viata ta pe care le consideri de o importanta capitala. Ele tin de ceea ce pretuiesti, iti ofera bucurie, dau sens vietii tale si stau la baza tuturor deciziilor de viata. Putem spune ca ele sunt motivatia din spatele fiecarei actiuni. Cand traiesti in acord cu valorile tale munca este o placere. Cand te abati de la ele ajungi la anhedonie si intri in cercul vicios al depresiei functionale.

Conform autoarei, valorile pot fi realiste sau idealiste, pozitive sau negative, rudimentare sau transcendente. Ele se modifica in timp si se transforma in functie de nevoile, dorintele si contextul in care te afli.

Practic: Identifica-ti valorile. Verifica daca ele se regasesc in actiunile tale de zi cu zi.Transforma valorile idealiste in valori realiste iar pe cele rudimentare in valori transcendente.

Vitalitatea este vazuta in acest context ca echilibrul dintre munca si viata personala. Cele 5 functii vitale pe care le ia in atentie autoarea sunt: somnul, relatiile, alimentatia, miscarea si tehnologia. Dormi suficient, construieste relatii sanatoase, mananca organizat si mai putin procesat, misca-te mai mult. Toate acestea sunt ajutoare care conteaza in vindecarea depresiei functionale.

Practic: vitalizeaza-ti viata prin igiena somnului, alimentatie sanatoasa, incearca o forma de miscare (sport, dans, ciclism, inot etc), fa detox digital programat etc.   

Viziunea in acceptiunea autoarei este capacitatea de a-ti recunoaste reusitele (de zi cu zi, pe termen lung si odata in viata) si de a-ti face un plan pentru a le sarbatori. Cand viziunea este neclara nici nu iti dai seama ca ai realizat ceva maret. Iar daca nu le recunosti si nu le celebrezi, reusitele trec neobservate.

Practic: recompenseaza-te imediat, dupa o reusita. Transforma celebrarea in obicei. Programeaza-ti satisfactia in acelasi mod in care ti-ai programat succesul!

Alte recomndari ale autoarei te pot ajuta, de asemenea: nu te concentra asupra defectelor la care te-a programat trauma. Fa terapie individuala (standardul de aur al ingrijirii) si de grup. Cauta grupuri de sprijin. Accepta terapia medicamentoasa, daca este cazul. In anumite conditii, chiar si terapiile alternative sunt o solutie, conchide autoarea.

Daca ai ajuns cu cititul pana aici inseamna ca subiectul este de interes pentru tine. Iar daca vrei sa aprofundezi mai mult, sugestia mea este sa-ti cumperi cartea. Este bine scrisa, are structura si claritate. Contine chestionare de diagnostic dar si anexe cu inventarul traumelor si cu modalitati practice de sustinere a vitalitatii. Succes!